Intre polemica civilizata si amenintarea subtila...

"Speram într-o dezbatere, din care să pot şi să putem învăţa. Cât m-am înşelat! Ceea ce am primit, în locul dialogului, a fost un val de ură personală, o instigare la terfelirea persoanei mele fizice (care a inclus şi batjocorirea tatălui meu, mort de 23 de ani), care m-a îngheţat. În deplină imparţialitate, aceste atacuri au fost făcute la adăpostul anonimatului, pe formuri (cu două excepţii penale, Victor Roncea şi Andrei Bădin). Singura polemică civilizată a venit din Germania! Dacă cineva vrea să înţeleagă răul de care suferim, să înceapă cu acest rău, care, poate, explică tot restul: setea de a-i batjocori fără milă pe semenii noştri cu care suntem în dezacord; în loc de a-i convinge, dorinţa de a-i desfiinţa; în loc de a le vorbi, dorinţa de a-i strivi. Etica noastră socială? Să ne bem unii altora sângele - fără să ne dăm numele, dacă se poate."


Cand am citit cele de mai sus, aparute astazi intr-un articol melodramatic in EVZ, aproape mi-a venit sa plang. Dar mi-am revenit brusc.
Domnul Patapievici nu stapaneste tocmai bine arta manipularii si a disimularii, desi incearca din rasputeri. Si pentru ca nu o stapaneste tocmai bine, ii scapa un amanunt extrem de important cu care isi da cu stangul in dreptul "artistic".

Domnul Patapievici ameninta! Bineinteles, polemizand cordial si incercand sa sugereze, asa, pe departe, (dar dintr-o pozitie publica de putere si de pe un ziar cu un tiraj care depaseste cu mult accesarile pe blogurile la care face referire) posibila penalitate a unor ziaristi. Nu ma intereseaza cine e si ce face V. Roncea pe care il numeste, pentru ca nu il citesc, insa stiu pozitia lui A. Badin in scandalul referitor la ICR New York, pe care am sustinut-o si eu.

Pai draga domnule Patapievici, daca pe trei sferturi din articol sunteti atat de ferm in a va reafirma, din pozitia pe care o ocupati in fruntea ICR, neutralitatea morala a institutiilor statului liberal in raport cu arta pe care o promovati in afara tarii, cum se face ca din aceeasi pozitie tindeti sa sugerati opiniei publice ca un ziarist sau altul ar trebui sau ar putea fi judecat (poate si bagat la puscarie, nu? pentru ca ce altceva inseamna cand spuneti ca un ziarist e PENAL?) pentru ca isi spune in mod democratic parerea (ATENTIE!) NU pe un ziar de mare tiraj, NU la vreo anume televiziune, ci pe propriul blog, propriul jurnal daca vreti.
Fara sa va doriti poate (dar asta ramane de vazut) va folositi de o tactica a fostei securitati: amenintarea subtila. . Printre randuri...Pumnul in gura. Evident, la modul strict polemic (sic)...
De cand e ilegal sa-ti scrii pe propriul blog parerea? De cand e interzis sa fii oripilat ca o institutie reprezentativa a tarii promoveaza in lume, dupa parerea ta, si pe banii tai, non-valori?
De cand e penal sa te intrebi ce se intampla atunci cand vezi ca ambasadorul cultural la New York, deci o persoana publica, functionar cu rang de diplomat, isi expune viata intima atat in texte postate pe internet, cat si in fotografii, asa cum multi dintre ziaristii pe care ii acuzati, sau dintre anonimii pe care ii blamati, nu ar face-o, nici macar din aceasta postura umila: de anonimi.

Acuzati faptul ca ati fost batjocorit. Dumneavoastra ati batjocorit un popor intreg, trecut printr-o trauma istorica, manipulat, folosit ca masa de manevra de politicieni. Un popor care nici azi nu s-a vindecat. Si nu, nu pe un blog, nu pe un jurnal personal, nu strigandu-va durerea in liniste, asa cum am facut-o multi; ci public si cu emfaza, dintr-o pozitie elitista, dand INDIRECT o mana de ajutor politicienilor vremii, care au putut sa ia ca argument cartea dumneavoastra - "Politice", publicata in 1996 - pentru a manipula in continuare pe ideea "Noi municm, noi nu gandim." sau "Ia uitati-va cine va uraste". Caci era simplu de demonstrat maselor largi ca cei care "gandeau", gandeau in "defavoarea" lor. Ati gresit atunci, si, cu vocea slaba, ati recunoscut-o mai tarziu. Gresiti si acum. Identic.


Reactii:

Andrei

Raluca

Paul

Petria

Alandra

Maria