22 mar. 2010

Andrei Marga: Un proiect de lege peticit si diletant


"Nici unul dintre proiectele de lege a învăţământului nu a satisfăcut aceste nevoi. Elaborat diletant, fără viziune, fiecare proiect a eşuat în raport cu interesul public ce ar trebui satisfăcut. Nici proiectul legii educaţiei din 2010, pus în joc de actualul minister şi guvern, nu trece acest examen. Este un proiect peticit, diletant şi lipsit de viziune. Proiectul legii educaţiei 2010 este mult sub nivelul nevoilor României actuale şi rămâne defazat în raport cu abordările care se practică în Europa de astăzi.

Ar fi mai potrivit ca, în locul acestui proiect de lege, să se instituie în România un moratoriu pe proceduri. în timpul acestui moratoriu “procedural”, ar urma ca viziunea de schimbare educaţională să fie adâncită şi bine explicată. Pentru naivi, în proiect, sunt lucruri inovatoare şi atrăgătoare (ca, de exemplu, învăţământul centrat pe competenţe; evaluarea pe bază de portofoliu; evaluarea prin aspecte transcurriculare; învăţământul special integrat; educaţia permanentă). Dar nici una dintre soluţii nu este bine fundamentată, ceea ce riscă să ducă la neînţelegeri şi greutăţi insurmontabile în aplicare.

De pildă, în multe ţări care au adoptat aşa-numitul “model bazat pe competenţe” (i.e. Canada/Quebec; Australia; Africa de Sud) autorităţile sunt bombardate de cereri de renunţare la “model” şi de revenire la “abilităţi fundamentale (the basics)” şi la forme tradiţionale. Ar trebui să ne întrebăm: ştiu, de fapt, autorii proiectului ce înseamnă “centrarea pe competenţe” şi care vor fi consecinţele pentru structura şi conţinutul curriculum-ului şi ale evaluării? în multe părţi ale proiectului de lege 2010 s-a înţeles (greşit) că, de exemplu, în învăţământul primar aceasta ar trebui să ducă la dispariţia sau “integrarea” disciplinelor tradiţionale."
- cititi in continuare pe Ziua de Cluj

3 comentarii:

Anonim spunea...

EVOLUŢIA ŞCOLII ROMÎNEŞTI

Studiul PISA
Concluzii ale analizei cauzelor

Anul 1960 – Învăţământul obligatoriu de 4 ani
Problemă:
Un ţăran vinde un sac de cartofi cu 50 lei.
Costurile de producţie se ridică la 40 lei.
Calculează profitul.

Anul 1970 – Învăţământul obligatoriu de 7 ani
Un ţăran vinde un sac de cartofi cu 50 lei.
Costurile de producţie se ridică la 4 cincimi din preţul de vânzare.
La cât se ridică profitul ţăranului?
Se interzice utilizarea abacului!

Anul 1990 – Învăţământul obligatoriu de 10 ani
Un economist agrar vinde o cantitate de solanum tuberosum subteran cu o sumă de bani B. B are mărimea 50. Din elementele B – b, rezultă că b=0. Mulţimea costurilor de producţie P are o mărime cu 10 elemente mai mică decât mulţimea B.
Reprezentaţi mulţimea P ca mulţime–parte a mulţimii B şi haşuraţi mulţimea rezultantă R, potrivit următoarei întrebări: cât de mare e profitul?
Se interzice utilizarea minicalculatorului.

Anul 1995 – Învăţământul liber Waldorf
Desenează un sac de cartofi şi cântă în acest timp un cântecel.

Anul 2006 – Învăţământul incluziv
Un ţăran vinde un sac de cartofi cu 50 RON.
Costurile de produc?ie se ridică la 40 RON.
Profitul se ridică la 10 RON.
Să se sublinieze cuvântul cartofi şi să se discute despre el între colegii din medii culturale diferite.
Se interzice utilizarea armelor.

Anul 2010
un injiner agronom vinde un sag de gardofi cu 25 euro. gosdurile sund de 5 euro. profidul este de 20 euro.
selegdeaza dermenul gardof si maileaza solutia in formad pdf la clasa 2a@scoala.euroba.

Onul 2015
sori, nu mai egzisda gardofi!
doar vrenci vraiz la mec donelts !
draiasga brogrezul!

Sfârşit(ul)!

Anonim spunea...

P.S.: După un PPS de Lucreţia Şiriniaunu

gabriel teodorescu spunea...

Moralitatea sistemului educațional românesc
Aș dori sa aduc in discuție aspectele legate de filozofia(de morala) care stă în spatele legii, angajarea morală a legii în educarea elevilor/studenților.Nevoia de educație morală, nu vizează doar individul, și astfel apare necesitatea schimbărilor în mentalitatea colectivă, pentru o reașezare a scării de valori în mediul social. Acceptarea mecanismelor de piață în domeniul educației, poate fi percepută ca o imixtiune neavenită în autonomia educaționalului, și mai ales duce la o scădere a prestigiului social al instituției educative și a statutului de profesor. Într-o societate care se manifestă adesea de tip concurențial, câștigător va fi cel mai puternic, adică omul cu bani, astfel sintagma „egalitatea șanselor” devine un slogan utopic. Legea Educației Naționale trebuie să reabiliteze echitatea, restituind fiecărui individ și mai ales celor aparținând grupurilor defavorizate, o existență nediscriminatorie, accedând cu șanse egale, prin educație, la procesul de reabilitare socială. Problema însă rămâne în continuare deschisă, și anume dacă principiul egalității șanselor este periclitat de un sistem educativ adaptat la mecanismele de piață.
vezi: Apel național pt rescrierea Legii Educației Naționale în regim de urgență.
http://forum.portal.edu.ro/index.php?showtopic=126751
--------------------

http://www.petitieonline.ro/petitie/apel_n...-p25985058.html
http://www.petitieonline.ro/petitie/protes...-p02225042.html
dacă ești de acord semnează și promovează petițiile
...amendarea ipocriziei si demascarea autocratiei, intr-o societate in care reflexele superficialitatii, si ridicolul modifica deja structura firii umane...
vezi:
http://gabrielnicolaeteodorescu.wordpress.com
http://fiz-edu.time2forum.net/